In spatele nehotararii

Constrangere.....Tu stii sa ii dai alta nuanta,una acceptabila pentru mine,o colorezi astfel incat sa o accept,sa-ti duci tu la capat cucerirea,ahhh...aici ai gresit directia,nu sunt o prada desi ochii tai spun altceva,cateodata ma sufoci....doar auzindu-te sau stand in fata mea incercand sa cersesti un sarut,nu e vina ta ca sunt de piatra,nici a mea...stii...e a lui de fapt,si-a aruncat frustrarile asupra mea inainte sa inchida usa in spatele lui,am devenit exact cum m-a schitat el...o schita perfecta...

Ai putea sa te limitezi la ce iti pot oferi pentru o vreme,sau sa incerci sa dai senzatia de multiplicare a tot ceea ce primesti...e putin,stiu,insa nu te poti opune inimii asteia pe care nu o cunosteam deloc pana acum.

Nu pot sa opresc modul asta in care oscilez,tulburandu-ti planurile,zilele,timpul,dorintele....imi pare rau ca iti construiesc aripi ,iar in cateva ore ti le rup,cu sete,sunt dependenta de tine...doar pentru cateva ore...

Stiu,e mult,e frustrant pentru un barbat de varsta ta sa accepte schimbarile de temperament atat de dese de care dispun,insa stiu ca vei fi acolo,pana la sfarsit.

As putea sa te eliberez oricand,dar simt si simti ca-ti place ce traiesti,..ai putea sa stai sa ma privesti ore cum dansez....nici tu nu te mai recunosti...

Ah!...te rog,nu-mi arunca juraminte,sau nu creiona planuri de viitor,...mi-e teama sa nu zboare spre neant ca si primele!Ramai aici doar si priveste-ma asa cum reusesti sa o faci atat de bine!Fa-ma fericita si acele putine minute si priveste-te cu mandrie ca ti-a reusit din nou!

Crezi ca poti?

Timpule,lasa-ma o clipa!

O sa fiu aici....