Fierb,imi clocoteste sangele in fiecare vena albastruie.Nu pot sa imi definesc exact starea in care ma aflu,desi ale altora mi se par mai facile,daca m-as citi probabil as gasi un pas spre a plonja inapoi in cine sau ce eram.
Intr-o zi o sa fiu iar puternica,o sa ma ridic si o sa ma scutur si o sa-mi folosesc iar atuu-urile de femeie frumoasa si inabordabila.
Intr-o zi.
Prima mea iubire si barbatul pe care il voi iubi pana la moarte este spuma in care ma scald si astazi,in casa lui.Mi-a deschis o portita spre a ma evapora complet din cocktailul de oameni(sau nu)in care ma scaldam.Nu regret nimic.Mi-a daruit cei mai frumosi ani din viata si un inel care ne-a tinut legati srans chiar si dupa paharele sparte in usa inchisa dupa ce a iesit.
M-a invatat tot despre viata,mi-a rezolvat atent toate problemele....m-a invatat sa traiesc si sa fiu femeie...m-a invatat tot...tot..mai putin ce sa fac cand nu e el aici.
Umilinta,dezamagire,lacrimi,dureri sincere pe buza cazii ...gelozii extreme de ambele parti..am facut orice,am devenid sclava ideilor lui,a faptelor,o papusa -femeie pe care o ghida perfect cand stia sa traga de ate.
Au trecut,am inghitit,am invatat sa traiesc cu sufletul in dinti si sa fiu cazuta doar dincolo de usa camerei mele,sa plang adanc si atunci cand dorm si cand zambesc si cand fac dragoste.
Azi sunt in casa lui,in spatiul lui personal,el zice ca el al nostru...nu e ..nu a fost niciodata...asa cum nici el nu mi-a apartinut cu adevarat niciodata.Iubitele altora i s-au parut mereu mai interesante.I-am rasfoit astazi agenda personala,laptopul,emailurile si contul de facebook.Nu din gelozie.Nu cred.Am vrut sa gasesc un raspuns al starii mele...il iubesc atat de mult incat ma dor?
Inc a n-am gasit raspunsul.
No comments:
Post a Comment